alset

alset energy

sucu si olteana

bistra marului

Alset Energy - apa potabila, retea electrica, infrastructura locala
Go to content

Main menu:

Zona


Scurta prezentare a zonei
Intre bijuteriile montane ale Banatului, la loc de frunte se afla Poiana marului, statiune asezatain vatra unui imens amfiteatru in forma de potcoava, la o inaltime de 500m.
Aici, la Poiana Marului, ne putem bucura de vraja si taina padurilor, de racoarea zorlor, de cristalul apelor de munte, precum si de echilibrul unui mediu natural cu o puternica aeronizare negativa. Uriasii care stau de veghe si ocrotesc poiana de agresiunile exterioare sunt Muntele Mic (1806 m), Vf. Seroni (1399 m), Tarcu (2190 m), Bodea (2169 m), Caleanu (2199 m), Brusturu (2166 m), Nedeia (2150 m), Baicu (2123 m), Custua (2089 m), Bloju (2162 m), Bistra (2153 m), Cununii (2083 m), Murgan (1966 m), Lolaia (a873 m), Sturu (1823 m), Zanoaga (1428 m), Magura Marga (1502 m).


Scurt istoric
Dupa infiintarea Otelului Rosu in anul 1880, au fost colonizati un numar mare de muncitori, iar Poaian Maruluia devenit o zona de recreere a lor. Statiunea a fost infiintata in perioada Imperiului Austro-Ungar de catre Primaria Timisoarei, ca statiune de vara. Aerul deosebit de curat, peisajul mirific, rupt parca din povesti, a adus statiunii o binevenita faima in Imperiu, ca loc de tratare a bolilor de plamani. Localnicii spun ca imparatul de la Viena a venit la Poiana Marului ca sa se bucure de aerul curat din zona. Linia ferata forestiera Zavoi-Poiana Marului a fost construita in 1907. Turistii ajungeau cu trenul, deoarece la trenurile forestiere au fost atasate si vagoane de calatori. In 1936, Poiana Marului a fost declarata statiune printr-un act guvernamental.

In 1937 a circulat un automotor cu remorca, caruia unii turisti i-au spus tramvai. Primele spatii de cazare, Vila "Aca de Barbu" a apartinut unei familii italiene, iar VIla Bistra a fost construita de timisoreni. A fost construita so mica centrala electrica, pentru valorificarea potentialului hidrografic din zona. Peisajul montan de mare frumusete, un adevarat colt de rai, aerul pur, cu o puternica aerinizare negativa, i-au adus o binemeritata faima ca loc de tratare a bolilor de plamani. A functionat un mic sanatoriu pentru bolnavii de tuberculoza. Au fost construite vile si hoteluri, care au atras mii de turisti anual. In 1977 a fost finalizat cel mai mare hotel din Poiana Marului, "Scorilo", cu peste 400 de locuri de cazare, hotel care din pacate actualmente este in paragina.


Poiana Mărului, locul preferat de daci
De la Caransebeş până la Poiana Mărului peisajul este deosebit. Drumul trece prin Oţelul Roşu şi apoi, după 25 de kilometri de basm ajunge în staţiune. Timişorenii spun că pe cei 135 de kilometri îi parcurg relativ uşor pentru a beneficia de aerul deosebit de la Poiana Mărului.
Dacii, glăsuiesc legendele locale, au fost de fapt primii locuitori ai zonei. Arheologii au găsit la altitudinea de 1.200 de metri pe versantul nordic al masivului Muntele Mic, un altar păgân. Localnicii denumesc zona „Pietrele Scorile" şi explică că a fost zona preferată de daci pentru vânătoare. „Legenda spune că undeva, pe traseul dintre Muntele Mic şi Poiana Mărului a fost îngropat regele dac Scorilo". De asemenea, localnicii susţin că pe acolo au fost îngropate comori dacice şi de aceea, de multe ori, printre turiştii dornici de relaxare, îşi fac apariţia şi căută-torii de comori. Ei au hărţi vechi, dar şi mai noi, cu localizare prin satelit. Oferă sume consistente de bani ca să ajungă exact la locurile unde cred ei că se află aurul dacic.
Ciobanii explică cum în stânca lui Scorilo, într-o peşteră, s-ar află îngropată o comoară dacică extrem de preţioasă. „Mai mult, se spune că locul este marcat de prima rază de soare care cade pe mijlocul peretului muntelui, chiar în ziua de 21 iunie, ziua solstiţiului de vară. Dar, conform legendei, cei ce caută şi dezgroapă cu bună stiinţă comorile dacice, vor avea numai necazuri". Localnicii susţin că ei cunosc oameni care au să-pat şi găsit comori dacice, dar în scurt timp au avut pierderi uriaşe: le-a murit întreaga familie, ori le-a luat casa foc şi nu au mai reuşit să se salveze.

Back to content | Back to main menu